La peste 15 mii de milioane de km de partare de Soare, marginit de un invelis numit heliopauza, incepe marginea spatiului interstelar-dar nu aici se termina regatul Soarelui nostru. Adevaratul hotar al regatului Soarelui se afla la o distanta de o mie de ori mai mare. Aici, Soarele este imperceptibil legat de un halo sferic format de cateva trilioane de fragmente de gheata-o structura numita Norul Oort. Ca si rudele lor din Centura lui Kuiper, corpurile Norului Oort sunt potentiale nuclee de cometa. Insa, in timp ce Centura lui Kuiper este sursa cometelor scurt-periodice, cometele lung-periodice isi au originea in Norul Oort. Sedna este un corp din interiorul Norului Oort si a fost descoperita in 2003 alaturi de celelalte milioane de miniplanete de dupa Pluto.



In 1992, doi astronomi au descoperit un corp de gheata necunoscut, avand diametrul de 200 km, orbitand in jurul Soarelui la o departare de 6135 milioane de km pana la 7050 milioane de km. Acolo un an dureaza 269 de ani pamantesti. Acesta a fost numit 1992 QB1. De atunci au fost descoperite sute de astfel de corpuri, mai ales dincolo de orbita lui Neptun. Avem astfel dovada incontestabila a existentei Centurii lui Kuiper, o centura despre care se credea de mult timp ca exista, formata din resturi inghetate de materii care au dat nastere planetelor, inconjurand Soarele la granita Sistemului Solar. Se estimeaza ca Centura lui Kuiper cuprinde de la 10 milioane pana la un miliard de obiecte inghetate. In timp ce majoritatea raman pe orbite stabile dincolo de tinutul planetar. Din cand in cand una dintre ele este perturbata de influenta gravitatonala a planetelor exterioare, fiind plasata pe o orbita foarte alungita, in Sistemul Solar interior, unde devine o cometa scurt-periodica. Recent, astronomii au descoperit ca la 7500 de milioane de km, centura are o margine exterioara neasteptat de brusca.



Pluto are trei sateliti. Cei mai multi ''juniori'' in astronomie spun ca are doar unul, dar s-au descoperit inca doi recent. Satelitii lui Pluto sunt: Charon, Nix si Hidra. Charon este cel mai mare si cel mai important:

Charon-Este cat jumatate din planeta Pluto. A fost descoperit pe data de 22 iunie 1978 de James Christy. El este la o distanta de 19.600 km de Pluto.



Ultima planeta din Sistemul Solar (daca preferati sa o numiti planeta) este Pluto. Pluto reprezinta o lume neobisnuita. Este micuta (mult mai mica decat Mercur) ; are o orbita mai alungita si mai inclinata decat celelalte planete. Pe Pluto, cand e vara este la o distanta de 3998.7 milioane de km de Soare, iar iarna este la o distanta de 7395.75 milioane de km, iar Pamantul se afla la 150 milioane km. Compozitia sa de roca, care contine in proportie mare gheata este unica. Nefiind nici giganta, nici terestra, Pluto face parte dintr-o clasa aparte. Exista insa sute de corpuri (unele dintre ele) comparabile cu Pluto. Unii savanti spun ca Pluto este un asteroid nu o planeta, dar el se numeste ''planeta'' pentru ca este destul de mare. Pluto a fost descoperit pe data de18 februarie 1930 de Clyde Tombaugh. Temperatura la suprafata este de -223 grade C! Nicio sonda nu a ajuns pe Pluto, dar se crede ca in 2015 va ajunge una. Nu se stie cum arata Pluto, iar oamenii au incercat sa-si imagineze, ca in imaginea alaturata.





Neptun are cel putin 13 sateliti. Iata care sunt cei mai importanti:

  1. Triton-A fost descoperit in 1846. Are diametrul de 2707 km. El orbiteaza planeta in 5,88 zile.
  2. Proteus-A fost descoperit in 1989. Are diametru de 420 km. El orbiteaza planeta in 1,12 zile.
  3. Nereid-A fost descoperit in 1949. Are diametru de 340 km. El orbiteaza planeta in 360,14 zile!!
  4. Larissa-Descoperita in 1981. Are diametru de 196 km. Ea orbiteaza planeta in 13, 31 ore!!!!
Acestia sunt ceilalti sateliti ai lui Neptun: Naiad, Thalassa, Despina, Galatea, S/2002/N1, S/2002/N2, S/2002/N3, S/2002/N4, S/2003/N1 etc.



Neptun este cea mai indepartata gazoasa de noi. Uneori, cand traiectoria lui Pluto se intersecteaza cu cea a lui Neptun, planeta(Neptun) incepe sa fie cea mai indepartata de Soare, asa cum s-a intamplat in 1979 pana in 1999-la o distanta de 30 de ori mai mare decat Pamantul. Din acest punct Soarele se vede de 900 de ori mai mic decat de pe Pamant. Neptun are peste treisprezece sateliti. Vizibil prin binoclu ca un punct albastru-verzui, Neptun a fost descoperit pe data de 23 septembrie 1846 de Johann Galle, desi despre existenta lui se banuia cu cativa ani inainte datorita variatiilor inexplicabile din orbita lui Uranus. Neptun se afla la 4.495,1 milioane de kilometri fata de Soare. Atmosfera lui contine 79% hidrogen, 18% heliu, 3% metan.







Uranus are cel putin 27 de sateliti, iar acestia sunt cei mai importanti:

  1. Titania-A fost descoperit in 1787. Are diametrul de 1578 km.
  2. Oberon-A fost descoperit in 1787. Are diametrul de 1523 km.
  3. Umbriel-A fost descoperit in 1851. Are diametrul de 1169 km.
  4. Ariel-A fost descoperit in 1851. Are diametrul de 1158 km.
  5. Miranda-Este satelitul puzzle. Satelitul a fost despicat de o alta mica planeta, iar gravitatia si anii l-au refacut.
Acestia sunt ceilalti sateliti ai lui Uranus: Cordelia, Ophelia, Bianca, Cressida, Desdemona, Juliet, Portia, Rosalind, S/2003/U2, Belinda, S/1986/U10, Puck, S/2003/U1, S/2001/U3, Caliban, Stephano, Trinculo, Sycorax, S/2003/U3, Prospero, Setebos, S/2001/U2 etc.


Dupa Saturn urmatoarea planeta este Uranus de culoare albastra-verzuie. El se afla de doua ori mai departe de Soare decat Saturn si in jur de 19 ori mai departe decat Pamantul. Uranus este asemanator cu Jupiter si Saturn: o lume lichida a carei atmosfera se amesteca haotic cu interiorul sau. Dar, spre deosebire de aceste gigante gazoase, Uranus are o densitate relativ mare, fapt care sugereaza ca interiorul sau consta dintr-un fel de "noroi" format din diferite molecule inghetate cum sunt apa si metanul, nu doar hidrogen. Cu toate ca Uranus poate fi observat noaptea cu ochiul liber, in conditiile unui cer senin, totusi nu a fost recunoscut ca planeta pana in 1781. In mod curios, inclinarea axiala a lui Uranus este atat de mare, dupa opinia astronomilor, din cauza unei coliziuni cu o alta planeta la formarea Sistemului Solar. El are unsprezece inele.








Saturn are peste 48 de sateliti. Acestia sunt cei mai importanti:

  1. Lapetus-El este al 16-lea satelit al lui Saturn si al treilea ca marime.
  2. Enceladus-Pe Enceladus sunt gheizere cu apa si alte substante.
  3. Mimas-A fost descoperit in 1789 de William Herschel.
  4. Titan-El este cel mai important satelit natural al lui Saturn. El are o atmosfera din azot sub forma gazoasa.
  5. Tethys-A fost descoperit de Cassini in 1684.
  6. Dione-Emisfera anterioara este plină de cratere.
  7. Rhea-Descoperit de Giovanni Domenico Cassini pe data de 23 Decembrie 1672.
Acestia sunt ceilalti sateliti ai lui Saturn: Pan, Albiorix, Tarvos, Paaliaq, Telesto, Pandora, Ymir, Siarnaq, Prometheus, Atlas, Kiviuq, Ijiraq, Calypso, Helene, Phoebe, Janus, Hyperion, Epimetheus etc.



Indepartandu-ne de Jupiter, urmatoarea planeta pe care o intalnim este cea dea doua ca marime in Sistemul Solar. Este vorba despre Saturn, aflata cam de doua ori mai departe de Soare decat Jupiter si de zece ori mai departe decat Pamantul. Ca si Jupiter, Saturn este o giganta de gaze-o sfera rotitoare formata din hidrogen si heliu, aplatizata la poli. Imediat dupa ce aceasta planeta a fost vazuta cu ajutorul telescopului, a fost evident ca are ceva special. Elementul diferit este reprezentat de frumoasele inele ale lui Saturn. Sistemul de inele nu este unic- toate cele patru planete gazoase(Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun) au un astfel de sistem de inele, dar ale lui Saturn sunt mai stralucitoare si intinse. Inelele sunt formate din roci si gheata, iar unele roci sunt mai mari decat o casa si unele sunt mai mici decat o pietricica de rau. Pe cer, Saturn se vede ca o ''stea'' galbuie, relativ stralucitoare. Saturn are cel putin 48 de sateliti naturali, iar Titan, unul dintre ei este singurul satelit cunoscut din Sistemul Solar care are o atmosfera substantiala. Saturn este atat de usor incat daca ar fi pus pe apa, ar pluti! Aceastea este atmosfera lui Saturn:
  1. Amoniac inghetat (NH3)
  2. Hidrosulf de amoniu inghetat (NH4SH)
  3. Apa inghetata sau vapori(H2O)





Jupiter are 63 de sateliti. Iata 4 dintre ei care sunt cei mai importanti:

  1. Europa: Sub Europa s-ar putea gasi un ocean in care ar trai diferite specii de pesti, iar la suprafata ar exista specii de flori arctice!
  2. Io: Pe Io s-a produs o surpriza atunci cand s-a descoperit ca pe suprafata planetei s-au gasit o gramada de vulcani. Inainte de asta oamenii credeau ca erau doar cratere.
  3. Callisto: Acest satelit este obiectul cel mai batran descoperit in Sistemul Solar.
  4. Ganymede: Pe zonele negre partile sunt mai vechi, iar pe cele albe zona e mai noua(dar destul de veche). Acestia sunt ceilalti sateliti ai lui Jupiter: Metis, Leda, Lysithea, Himalia, Elara, Amanke, Pasiphae, Carme, Sinope, Thebe, Amalthea, Adrastea etc.


Dincolo de planetele interioare si de asteroizi, incepe taramul planetelor gazoase si gigante. Una dintre ele este Jupiter si este cea mai mare planeta din Sistemul Solar. Jupiter este formata mai ales din hidrogen si heliu in stare lichida supercomprimata. Planeta nu are suprafata solida, dar s-ar putea ca centrul sa fie solid. Jupiter este un loc plin de culoare, marcat peste tot cu furtuni violente, fiind inconjurat de benzi separate. Acestea sunt formatiuni noroase, intinse in plan longitudinal de miscarea rapida de rotatie a planetei, care are loc in doar 9,92 de ore.



In 1777, Johann Elert Bode a spus ca se afla o planeta intre Jupiter si Marte, iar el a numit-o "Legea lui Bode". Mulţi astronomi erau sceptici. Dar in 1781, cand s-a descoperit Uranus s-a dovedit "Legea lui Bode" a fi "adevarata". Atunci, s-a cautat foarte mult acea planeta, iar in 1801 s-a descoperit cel mai mare asteroid de pana atunci. ei l-au botezat Ceres. Pana si acum Ceres este cel mai mare asteroid cunoscut. In 1802 s-a descoperit Juno apoi Vesta si multe altele pana cand s-a decis ca acolo este o centura de asteroizi. Pana acum au fost descoperiti 30.000 de asteroizi in centura de asteroizi, si vom mai gasi. In jocurile de pe calculator ne ciocnim de foarte multi asteroizi. Acest lucru nu este adevarat, iar daca am fi intr-o centura de asteroizi ar dura maxim un sfert de ora pana dam de al doilea asteroid, iar minim 2-3 minute.



Phobos este cel mai mare si mai apropiat satelit al lui Marte. Phobos a fost descoperit pe data de 18 august 1877 de Asaph Hall. El este atat de aproape de Marte incat planeta l-a atras gravitational si va cadea pe planeta peste 50-100 de milioane de ani formand un inel pe suprafata planetei.

Deimos este propabil un asteroid perturbat de gravitatia lui Jupiter care a fost atras de Marte. Noi credem ca este un asteroid pentru ca este malformat rau de tot. El este format din roca bogata in carbon, asemanator asteroizilor de tip C-condrita carbonica si gheata. Are cratere, dar este mai neteda decat Phobos. El a fost descoperit pe data de 12 august 1877 tot de Asaph Hall.



Botezata dupa zeul roman al razboiului, Planeta Rosie ne-a fascinat mai mult decat oricare alta. Ea este mult mai neprimitoare decat Antarctica, dar chiar si in aceste conditii, comparata cu Mercur si cu Venus pare aproape prietenoasa. E posibil sa fi existat viata pe aceasta planeta si poate inca mai exista. Marte este un loc mic (mai mare decat Mercur si Pluto) alcatuita din roca si fier. Marte este rosie pentru ca este "ruginita"! Ea este rosie pentru ca in trecut pe Marte a existat apa care a oxidat fierul de pe planeta. Insa fara atmosfera si rugina Marte ar trebui sa fie negru.



Luna este singurul nostru satelit care a fost creat de asteroidul care a distrus dinozaurii. Luna este un loc prafuit incins ziua si inghetat noaptea. In Secolul trecut, aterizarea omului pe Luna a fost cea mai mare realizare a programului "cursa spatiului" si a cunostintelor noastre despre Luna. Noi suntem "norocosi" ca avem Luna, caci atractia sa gravitationala are un efect stabilizator asupra Pamantului. Daca ea nu ar fi existat, planeta noastra s-ar fi rotit haotic, fapt care ar fi afectat in mod negativ clima si ar fi facut dificila evolutia vietii. Acesta este interiorul lunii:

1.
Scoarta- Despre scoarta lunara se crede ca are o grosime medie de 70 km. Este mai mare decat a Pamantului pentru ca s-a racit si s-a solidificat mult mai repede.
2. Mantaua- Mantaua Lunii are o grosime de cel putin 1.000 km. Este alcatuita in cea mai mare parte din materie pietroasa si din cateva metale. In adancul mantalei se nasc cutremure de intensitate medie.
3. Nucleul- Informatiile magnetice colectate de naveta Lunar Prospector in 1999 indica faptul ca Luna are un nucleu mic care reprezinta mai putin de patru procente din masa sa totala.



La aproximativ 150 milioane de km dam de urmatoarea planeta:Pamantul.Ca si Mercur Venus si Marte, Pamantul este o planeta telurica(aproape de Soare+solida) facuta din silicatii si metale.Distanta la care se afla Pamantul, asigura apa in stare lichida, iar atmosfera capteaza lumina solara intr-un mod placut pentru noi si asigura temperatura peste limita de inghet.Atmosfera Pamantului este formata din:
1.
azot
2. oxigen
2.
argon
3.
hidrogen
4.
heliu
5.
sodiu
6.
metan
7. dioxid de carbon,etc.

Iata din ce este facut cerul Pamantului:
1.
lonosfera;
2. aurora;
3. nori luminosi;
4. mezosfera;
5. stratosfera;
6. ozon(O3);
7. cirus(apa inghetata-H2O);
8. cumulus(vapori de apa H2O);
9. troposfera.





Indepartandu-ne de Soare, urmatoarea planeta este Venus la 108,2 milioane km de Soare.Este o planeta ceva mai mica decat Pamantul, acoperita in intregime de nori, are 5 straturi de nori:

1.
nori
2. plafonul norilor superiori
3.
nori de mijloc
4.
nori inferiori
5. toti norii sunt din substante care te ard
6.
ceata
7.
atmosfera senina.

Inainte de epoca navelor spatiale, oamenii credeau ca Venus este o planeta pe care traiesc animale exotice in paduri luxuriante, dar Venus nu este un loc pentru plimbari. Iata trei motive pentru a demonstra cat de neplacuta este planeta.

1.
Temperatura este de 464 grade C. Temperatura da rocilor o culoare rosie!
2. Ploile sunt facute din substante caustice (care te ard) de ex. acid sulfuric.
3. Presiunea atmosferica este ca la 9000 de m sub apa-aerul este greu incat te-ar strivi!






Micul Mercur este planeta cea mai apropriata de Soare. Numita de romani dupa mesagerul iute de picior care se adresa zeilior, Mercur este intr-adevar foarte rapid, realizand o rotatie completa in jurul Soarelui in 88 de zile pamantesti (un an pe Mercur dureaza 88 de zile). La periheliu, atunci cand se afla cel mai aproape de Soare, Mercur este la o distanta de trei ori mai mica decat cea la care se afla Pamantul, adica temperatura la suprafata atinge 430 grade C care poate topi plumbul si straniul, in timp ce la afeliu(iarna), cealalta extrema,Mercur se afla aproape la jumatatea distantei Pamant-Soare, iar temperatura este de -170 grade C,care mentine gheata, desi este cea mai apropriata planeta de Soare! Aceasta dintre o orbita foarte eliptica. Mercur face o rotatie completa in jurul axei sale in mai putin de doua luni. Planeta este o sfera de fier, probabil partial in stare topita, si acoperita de un strat subtire de roca. Nu are atmosfera in sensul obisnuit al cuvantului, si nici sateliti naturali cunoscuti. Din cauza apropierii sale de Soare, Mercur nu este intotdeauna vizibil de pe Pamant, pentru ca de multe ori e ascuns de stralucirea Soarelui.



Soarele este o stea in jurul careia orbiteaza Pamantul si celelalte planete ale Sistemului Solar. Ca orice stea, este o minge stralucitoare de plasma-starea gazoasa a materiei, in care atomii au fost ionizati, fiind lipsiti de unii sau de toti electronii lor. Nu exista suprafata solida. Lumina si caldura sunt generate in nucleul Soarelui, acolo unde hidrogenul este convertit in heliu prin intermediul unui lant de reactii termonucleare. Acest fenomen determina nu numai stralucirea Soarelui, dar genereaza in acelasi timp si o imensa presiune spre exterior, presiune care compenseaza cu precizie atractia interna a gravitatiei Soarelui, mentinand steaua in echilibru la o raza relativ constanta. Aceasta stare este denumita echilibru hidrostatic, iar stelele petrec cea mai mare parte a vietii lor in aceasta stare-"in secventa principala". Soarele nostru isi realizeaza alchimia cosmica inca de la nasterea sa, care a avut loc cu 4,6 miliarde de ani in urma, consumand de atunci o cantitate fenomenala de 600 de milioane de tone de hidrogen in fiecare secunda. Dar nu trebuie sa ne alarmam deocamdata, deoarece exista suficient hidrogen ramas in miezul Soarelui incat aceasta sa straluceasca in mod constant inca aproximativ 6 miliarde de ani de aici inainte.